Stresul la vreme de iarnă - Remedii de prim-ajutor

Stresul la vreme de iarnă - Remedii de prim-ajutor

Health & beauty

Stresul ne întunecă întotdeauna starea de spirit. Dar pe durata anotimpului rece, cu zilele lui cenuşii şi umezeala care ne pătrunde prin haine, stresul se transformă în boală.

Vă oferim aici câteva remedii de prim ajutor:

Încercaţi un tango

Când ne lăsăm cu totul furaţi de mişcare, psihicul îşi regăseşte echilibrul. Tan­goul îi poate ajuta chiar şi pe pacienţii diag­nos­ti­caţi cu de­pre­sie, du­pă cum a de­monstrat psiholoaga austra­liană Rosa Pin­nin­­ger, într-un studiu realizat pe această temă la Universitatea din New England. Ex­plicaţia? În primul rând, paşii de tango impun dansatorului o concentrare abso­lu­tă, care nu mai lasă loc pentru tristeţe. Apoi, faptul că se dan­sează în compa­nia unui par­tener face să dispară sen­timentul de singu­ră­tate. Şi nu în ultimul rând, dansul creează în general bună dis­poziţie. De aceea, uneori este suficient să ne mişcăm spon­tan în ritmul unei melodii care ne place, pentru ca o zi ne­su­ferită să devină dintr-o dată una frumoasă.

Băi de lumină

Vă creşte apetitul - în special de dulciuri - dar concomitent vă scade optimismul şi nivelul de ener­gie? Deseori, cea care produce asemenea efecte în lunile noiembrie-martie este depresia sezonieră, cauzată de deficitul de lumină. Ea se poate trata comod, la domiciliu: aşezaţi-vă pentru o oră sau două, de preferinţă dimineaţa, la distanţă de o lungime de braţ de o lampă cu lumină de zi, având intensitatea de minimum 2.500 lucşi. În timpul şedinţei de fototerapie vă este permis să luaţi micul dejun, să citiţi o revistă, ori să lucraţi - după cum doriţi.

Apelaţi la puterea plantelor

Câteodată, lumina nu este de-ajuns pentru a vă risipi indispoziţia. Atunci luaţi zilnic, în completare, un pre­parat care conţine extract de sunătoare, cu concentraţia de 900 mg. Pot fi astfel ameliorate depresiile uşoare, până la cele de gravitate medie. Sunătoarea are o ac­ţiune solid fundamentată ştiinţific, nu provoacă efecte secundare, obişnuinţă sau dependenţă. De aceea, trata­mentul poate fi prelungit pe toată durata iernii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre extractul de Rhodiola rosea. În calitatea ei de plantă adaptogenă, aceasta creşte rezistenţa nervoasă şi capacitatea de adaptare a orga­nismului la diverse tipuri de stres. Este remediul cel mai indicat în situaţiile stresante, când ne simţim epui­zaţi şi apăsaţi de gânduri negre.

Bucuraţi-vă de tot ce vă oferă afecţiune

Cele mai mari suferinţe sufleteşti sunt generate de prejudiciile aduse psihicului, vreme îndelungată, şi de teamă. Căci în asemenea împrejurări, hor­monii stresului se menţin per­manent la un nivel ridicat. Leacul salvator, capabil să inducă sen­timente de fericire, este afecţiu­nea. Numeroase studii au de­monstrat că ea ameliorează stă­rile depresive şi chiar durerile fizice. Tot ce alină sufletul func­ţionează ca un medicament: mân­gâierile primite de la o per­soană iubită sau glumele unor prieteni care ne fac să râdem din toată inima. Şi nu numai atât. Cercetătorii de la State University of New York au constatat că şi un animal pe care îl îndrăgim ne poate dărui fericire: când ne jucăm cu un căţel, de exemplu, se poate observa, deja după 15 minute, o creştere a se­creţiei de dopamină şi serotonină.

Suplimentaţi vitaminele B

Mulţi oameni simt nevoia de ceva dulce, în momentele când sunt stresaţi. Greşit. În loc să ne aducă fericirea, o supra­doză de zahăr creează, dimpotrivă, o stare de moleşeală şi descurajare. Aceasta se întâmplă din pricină că zahărul este un mare "mâncător" de vitamina B1. În lipsa ei, nervii slăbesc şi nivelul de energie coboară dramatic. În general, o apro­vizionare suficientă a organismului cu toate vitaminele din complexul B este importantă pentru menţinerea sănătăţii şi a bunei dispoziţii în peri­oadele stresante. Le gă­sim, printre altele, în pro­dusele din făi­nă inte­grală, carne, peş­te, lac­tate, varză creaţă şi spa­nac. Însă dacă vă simţiţi deja obosiţi şi apa­tici, eventual aveţi şi pro­bleme de con­cen­­trare, ar fi mai bine să vă com­pensaţi ca­renţa luând un supliment cu vitamine B.

Lăsaţi homeopatia să vă energizeze

Dacă stresul vă provoacă nervozitate în cursul zilei, iar noaptea vă trezeşte din somn, vă puteţi redobândi calmul cu remediul homeopatic Zincum metallicum D12 - câte 5 granule, de două ori pe zi. Sunteţi obosiţi şi vă concentraţi cu dificultate? În acest caz, luaţi Acidum phosphoricum D12.

Asiguraţi-vă aportul de fier

Dacă, uitându-vă în oglindă, vedeţi o faţă obo­sită şi tristă, pe care vă vine greu s-o mai recu­noaşteţi, e cazul să vă faceţi o analiză de sânge pentru măsurarea valorii fierului, mai exact a feritinei. Când ea este redusă sub limita inferioară, a­ceas­ta indică faptul că or­ganismul nu dispune de o cantitate suficientă de fier. Lipsa lui dă naştere unor stări depresive şi de extenuare, deoarece fierul este vehi­culul care transportă oxigenul până la fiecare celulă din corp, inclusiv din creier. Astfel, privarea de oxigen echivalează cu o "sufocare" a cre­ierului, care nu mai are posibilitatea să "respire" normal. În special ve­geta­rienii şi veganii riscă o asemenea carenţă, întrucât fierul provenit din surse vegetale (cum sunt legumi­noasele, sfecla, broccoli sau fulgii de ovăz) nu poate fi valorificat de către organism la fel de bine ca acela asimilat din carne. De regulă, deficitul se compensează rapid prin admi­nistrarea unui supliment cu fier, însă tratamentul ar trebui urmat numai cu avizul unui medic. Pentru că o supradozare poate declanşa simptome de intoxicaţie: diaree şi vomă.

Verificaţi-vă tiroida

Când observaţi că melancolia apare simultan cu o oboseală nesfârşită şi o creştere inexpli­cabilă a greutăţii corporale, ar fi bine să soli­citaţi o investigare amănunţită a tiroidei. Dacă glanda produce prea puţini hormoni, aproape toate procesele metabolice din organism se desfăşoară mai lent, ceea ce duce, deseori, la instalarea unei indispoziţii cu tendinţe depre­sive. În funcţie de cauza şi de gravitatea dis­funcţiei tiroidiene, medicul va recomanda fie tratamentul cu o iodură, fie terapia de sub­stituţie cu hormoni. Stabilirea unei doze corecte va avea drept efect reechilibrarea metabolis­mului, ca şi a psihicului.

Excludeţi eventualitatea infecţiei cu un virus

Aţi avut cu câteva săptămâni în urmă dureri în gât sau aţi tuşit? La adulţi, virusul Epstein-Barr se manifestă frecvent prin simptome identice cu acelea ale ră­celii. De cele mai multe ori, persoana în cauză se simte lipsită de putere şi deprimată încă o lună sau două după aceea. În unele cazuri, virusul poate ră­mâne în organism în stare latentă, pentru o perioadă mai lungă. Când redevine activ, el influen­ţează din nou starea de spirit a purtătorului. Pentru a stabili dacă virusul Epstein-Barr există sau nu, este necesară o analiză de laborator. Dacă i se depis­tea­ză prezenţa, pacientul e sfătuit să aibă răbdare şi să evite efor­turile. Vitaminele C şi E, precum şi zin­cul şi seleniul, susţin or­ganismul în lupta sa cu virusul. În scopul de a stimula meca­nismele de auto­vindecare ale corpului, se poate apela şi la re­mediul homeopatic Penicillium glabrum D4.

Practicaţi un antrenament de rezistenţă

Un jogging în ritm ceva mai lent previne depresia, dar poate s-o şi amelioreze. Fiindcă determină creierul să-şi mărească producţia de dopamină, serotonină şi noradrenalină, neuro­trans­miţători care acţionează ca un veritabil tonic al sufletului. Mai multe studii ştiinţifice arată că, pentru a se obţine acest efect anti­depresiv, sunt necesare trei sau patru antre­namente pe săptămână, fiecare având durata de 30-45 de minute, timp în care pulsul ar trebui să crească la circa 120 de bătăi pe minut. Cei ce nu pot alerga din motive de sănătate au la dispoziţie, ca alternativă, mersul pe bicicletă.

Exerciţii de atenţie

Omul percepe realitatea înconjurătoare cu ajutorul celor cinci simţuri: văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul, din care se nasc gândurile, senzaţiile, pe care le influenţează. Dar foarte puţini oameni îşi folosesc, în viaţa de toate zi­lele, forţa pozitivă a simţurilor. Cu ajutorul exerciţiilor de atenţie, ele pot fi din nou stimulate.
Atenţia se poate exersa oricând şi oriunde, pentru că ea înseamnă, de fapt, concentrarea pe ceea ce se întâmplă într-un anume moment, golindu-ţi mintea de alte gânduri. La masă, de pildă, atenţia presupune concentrarea pe felul în care arată bucatele, cum miros, ce consistenţă au, ce gust. Când mergi, nu te gândeşti la dosarul care te-aşteap­tă la serviciu, pe birou, ci te concentrezi pe contactul tălpii şi piciorului cu pământul, de la călcâi şi până la vârf.
Cui i se recomandă? Oamenilor extrem de stresaţi, care nu mai bagă în seamă nimic din ceea ce îi înconjoară. Sim­ţurile ascuţite deschid o nouă privelişte asupra lumii, care ne ajută să întâmpinăm greutăţile relaxaţi, să le interpretăm dintr-o perspectivă mai optimistă.

Exerciţiu pentru stăpânit nerăbdarea:

Face bine când trebuie să aştepţi multă vre­me la o coa­dă, la super­mar­­ket, sau la doc­­tor, în sala de aş­tep­tare.
1. Încercaţi să conştientizaţi ce simţiţi în vreme ce aşteptaţi: plic­tiseală, nerăbda­re, furie, nervo­zi­tate.
2. Aprofun­daţi senzaţia şi gândiţi-vă cum acţionează asupra dvs.
3. Concentraţi-vă pe corp. Ce simte? Muşchii sunt încor­daţi? O să simţiţi, pe loc, o relaxare binevenită.

Când devine situaţia cu adevărat gravă?

Dacă melancolia persistă cu va­riaţii nesem­ni­ficative pe o peri­oadă mai lungă şi nici eveni­men­tele îm­bucurătoare intervenite pe parcurs nu reuşesc s-o atenueze, ar putea fi vorba de o depresie clinică. În cazul când observaţi simptomele enume­rate mai jos, ar fi nimerit să vă adre­saţi unui medic.
* Proasta dispoziţie îşi face apariţia încă de dimineaţă, imediat ce v-aţi trezit. Este ca şi cum n-aţi întrevedea nicio rază de speranţă pentru ziua care abia începe.
* Lipsa totală de energie şi de iniţiativă vă face inactivi.
* Aproape că nu mai simţiţi reacţii afective, ca bucuria sau dez­nă­dejdea.
* Vă chinuie nesiguranţa şi frica.
* Apar dificultăţile de concen­trare. Vă pierdeţi interesul pentru oamenii din preajma dvs. şi pentru ceea ce se petrece în jur.
* Cele mai mici eforturi pro­voacă stări de oboseală maximă. Vă simţiţi suprasolicitaţi.
* Aveţi tulburări de somn şi vă pierdeţi pofta de mâncare.
* V-a scăzut mult stima de sine.

Sursa: www.formula-as.ro